Moto:
„Om bun, deschide-ne poarta ...”

PROLOG
- Ubar Budd, frumoasă Loena şi oameni buni, nu după capul meu venit-am încoace eu, care mă chem Kodd Dock şi sunt înalt iscoditor al Ub-ubariei noastre. Fost-am trimis cu grabnică poruncă de însuşi Ub-ubarul Kronm, fie-i numele pomenit cu slavă! Pentru că, în înţelepciunea sa, plecatu-şi-a Ub-ubarul urechea la rugile Ubarului Budd, aici de faţă, de a se scormoni câte fapte se află cunoscute despre veneratul Maud, moştenitor legiuit al Ubariei acesteia, despre numita Alonda, pe lângă acest castel trăitoare, şi despre numitul Hylm, menestrelul.
Întru aceasta, după temeinică şi fără zarvă cercetare şi după îndelungată chibzuinţă, v-am adunat spre a grăi fiecare, doar către auzul meu, ceea ce vă îndeamnă cugetul a face cunoscut din cele trăite cu – ori aflate despre aceia mai înainte pomeniţi.
Dar, ca început a toate, rogu-vă să iertaţi dacă oştenii ce însoţitu-v-au încoace n-avut-au în purtări cuviinţă îndestul. Căci oaspeţi sunteţi în locul acesta şi eu unul mult preţ pun pe cele ce aveţi a-mi spune. Şi iarăşi mi-este străin gândul de a găsi o cât de neînsemnată vină oricăruia din toţi ce-mi staţi în faţă.

Am un leu si vreu să-l beu! as putea invoca refrenul vechiului cântec pentru a începe în fortă acest subiect. De fapt am mai multi lei si as dori să presupunem de dragul demonstratiei că nu vreau să îi beau, ci vreau să îi cheltui pe toti pe cărti SF.

Dar mai întâi, pentru clarificarea pozitiilor, să aflăm cine sunt eu. Să mă prezint asadar: sunt Ion Ionescu, cititorul român de literatură SF. În cea mai mare parte a timpului sunt bărbat si am între 15 si 45 de ani. (Cu exceptiile de rigoare, bineînteles). Din motive neimputabile mie în totalitate (ereditate încărcată, vecini, părinti, bunici sau alte rude colaterale suferind de aceeasi boală), iubesc în mod neconditionat literatura SF bună. Prin literatura SF bună înteleg literatura SF care îmi place mie, deci te rog să nu te contrazici cu mine la acest capitol. Banii sunt la mine, dacă îi vrei trebuie să îmi suporti mofturile. Uneori s-ar putea să fii dezamăgit de mine pentru că mai evadez prin domenii colaterale literaturii SF, dar si eu sunt dezamăgit de tine pentru că îmi permiti să fac asta. Ar trebui să scrii în asa fel încât să nu îmi îngădui nici o evadare. Să scrii atât de mult si de bine încât tot timpul să îl dedic numai tie si operei tale. Să nu mai îmi trebuiască să mă duc nici la teatru, nici la concert, să trec nepăsător pe lângă sălile de jocuri, pe net să stau numai atât cât să citesc emailul, televizorul să-l deschid numai la stiri si numai dacă aud că Bush a mai pornit un război, ziarele să le cumpăr numai pe cele unde as putea afla când îti publici noul roman…