Blog
De ce as emigra pe Marte | De ce as emigra pe Marte |
|
|
| Scris de Mugur Cornila | |
| joi, 10 ianuarie 2008 | |
Dacă sfîrşitul de an este o perioadă de bilanţ, începutul anului următor ar trebui să fie, pentru orice om “normal”, o zonă temporală cu proiecţii optimiste, cu planuri mari şi perspective deschise la treisuteşaizeci de grade. Pentru că fiecare ar trebui să aştepte mai mult de la viaţă, fiecare ar trebui să-şi dorească ceva diferit faţă de tot ce a fost în anii anteriori. Nou, bun, profitabil.Dar cea mai mare tragedie este că toţi aceşti oameni nu ştiu ce-şi doresc cu adevărat. Nu caută în ei motivaţiile adînci pentru care îşi duc zilele pe această lume. Nu fac decît să se compare în permanenţă cu ce-şi doresc ceilalţi şi, atunci cînd vreunul reuşeşte să îşi imagineze ceva (din intuiţie, din întîmplare sau pur şi simplu pentru că asta îi este meseria – să îşi imagineze dorinţe pentru societatea de consum) din care să scoată o dorinţă plauzibilă, toţi ceilalţi îşi asumă o fărîmă din tort şi o îngurgitează cu cea mai mare rapiditate ca, mai apoi, să şi-o atribuie, chiar dacă pare mai… cum sa spun, mai “scremută”.
La orice plan de afaceri mi-am făcut, de fiecare dată m-am lovit de cuvintele scrise în cărţile care te ajută să faci aceste planuri. M-am lovit de ele ca de nişte pietre ascuţite pe o pantă abruptă: te ajută să urci şi-ţi provoacă, uneori, asemenea răni încît te trezeşti la destinaţie sfîrtecat şi incapabil să mai faci şi altceva. Probabil că, din această cauză, mai toţi cei care ajung pe culmea gloriei materiale sunt goi pe dinăuntru, paralizaţi de trecere şi secătuiţi de dorinţe (asta dacă nu şi-au tras costume scumpe de protecţie care, printre altele, îi fac atît de nesimţiţi!).
Nervii, străpunşi sălbatic de colţurile tăioase în timpul ascensiunii, devin inutili, iar energia scursă pe drum nu mai poate fi niciodată recuperată pentru viaţa adevărată care ar putea urma. Bătrîni şi neputincioşi, uitaţi de toată lumea sau luaţi în derîdere, nu mai pot decît sta acolo, în vîrf, şi privi nostalgici la bătălia care a trecut. Şi cam atît.
Nu voi uita niciodata momentul cînd, aflat într-un club select undeva în Franţa anilor nouăzeci, m-am mirat cu voce tare de cît de veseli şi destinşi mi se păreau cei din jurul meu. “Par foarte fericiţi” – i-am spus unui prieten care mă însoţea. L-am văzut cum se uită lung la mine şi, cu o voce răguşită, mi-a replicat: “Tot ce vezi este o iluzie. Aşa o să se întîmple şi la voi peste cîţiva ani!” Iluzia binelui, ca sa parafrazez traducerea titlului cărţii lui Serdakov.
Orice plan de afaceri conţine cîteva elemente care se contrazic flagrant cu ceea ce îmi imaginez că ar trebui să reprezinte un om pentru ceilalţi oameni şi pentru societate. Pentru că, odată ce ne naştem, încetăm, de fapt, să fim oameni şi devenim - sie die - clienţi. Consumatori. Dacă încep o afacere, nu mai am libertatea să-i consider pe ceilalţi altcumva decît clienţii mei. Consumatori. Eu devin consumatorul serviciilor şi bunurilor la care apelez pentru a clădi afacerea. Cei care îmi furnizează toate astea sunt, la rîndul lor, consumatorii altor bunuri şi servicii, poate chiar ai acelora furnizate de mine. Ştiţi imaginea aceea care se formează dacă te uiţi în oglindă ţinînd o oglindă în braţe?
Este în celebrul film Matrix o nu mai puţin celebră explicaţie pe care o foloseşte agentul Smith atunci cînd îl interoghează pe Morpheus pentru a-i arăta acestuia de ce sunt oamenii ţinuţi prizonieri într-o lume virtuală atît de violentă. Atunci îi aseamănă pe oameni cu o boală, cu nişte agenţi patogeni. Ei bine, nu cred că Andy şi Larry Wachowski au fost prea departe de adevăr în scriptul lor.
Continuînd seria de citate din cartea planului de afaceri, redau urmatoarele: “Elementul cheie al unui plan de afaceri de succes este buna cunoaştere a nevoilor, dorinţelor şi aşteptărilor clienţilor.”
Ştim cu adevărat care sunt nevoile noastre? Încercăm vreodată să deosebim în vreun fel nevoile fundamentale de cele pregătite special pentru consumatorul fidel?
După unii, nevoile umane fundamentale, cele după care ar trebui să ne ghidăm pentru a putea exista, ar fi: subzistenţă (minimul necesar pentru a întreţine viaţa - ceea ce serveşte la asigurarea existenţei materiale – conform DEX ’98, sau mijloace materiale necesare traiului; mijloace de întreţinere), securitate şi protecţie, afecţiune, înţelegere, participare, recreere (cu sensul de distracţie, odihnă sau trîndăvie şi reflecţie), creaţie, sentimentul identităţii şi libertatea de a alege. Intraţi în supermarket, faceţi-vă cumpărăturile săptămînale sau lunare obişnuite şi, mai apoi, studiaţi conţinutul coşului. Cîte dintre produsele pe care le-aţi cumpărat rezistă la o comparaţie cu vreuna dintre nevoile exprimate mai sus?
“Competiţia este un mod de viaţă”, spune cartea mai departe. “Suntem într-o competiţie continuă pentru joburi, promovări, burse, în sport şi, practic, în fiecare aspect al vieţii”. Adică ne dăm în cap unii altora pentru orice.
Ia gîndiţi-vă la situaţia în care n-ar mai trebui să fiu în competiţie cu nimeni. Să trebuiască să fac, în urma unor teste de aptitudini, calităţi şi cunoştinţe, ceea ce pot şi ştiu mai bine. Ceea ce-mi doresc mai mult. Şi să-mi iau numai plata de care am cu adevărat nevoie. Restul, surplusul, să fie doar de împrumut şi să fie folosit de către toţi cei care au nevoie de el la un moment dat. Sună a comunism? Nu ştiu a ce sună, dar mie îmi sună bine. Dar s-ar cam duce de rîpă consumismul.
Ei bine, pe mine personal nu mă interesează să fiu în competiţie cu nimeni. În mintea mea, competiţia s-a transformat de multă vreme în cooperare. Este adevărat şi faptul că, practic, nu-mi prea foloseşte la nimic pentru că sunt foarte puţini dispuşi să coopereze cu adevărat, motivul principal fiind stupidul proverb “frate, frate, dar brînza-i pe bani” şi ideea că “trebuie să trăiesc şi eu”. Degeaba!
Animalele sunt în competiţie, viruşii sunt în competiţie. Eu nu vreau decît să trăiesc, atît cît mai am, gîndindu-mă nu la cîţi bani voi număra cu ciolanele tremurînde ci la cîtă bucurie, frumuseţe şi mirare am acumulat. Poate că, pînă atunci, se va găsi vreun deştept (în sensul bun al cuvîntului) să poată implementa şi acest “mod de viaţă” chiar în inima mirificei societăţi de consum actuale.
O singură frază mai copiez aici din această imaginară carte a cărţilor planurilor de afaceri, poate aceea care exprimă cel mai puternic mizeria gîndirii celor care au conceput această societate:
“La fel ca şi mijloacele fixe şi echipamentele, oamenii sunt resurse – ei sunt cel mai important bun al unei afaceri…”
STOP!
Dragi prieteni, aici trebuie să vă simţiţi uşuraţi că, într-un final, aţi găsit fericirea lui Diderot, Dumezil, Mirabeau sau alţii şi alţii, la alegere sau combinat, mulţumiţi că aţi scăpat de toate necazurile. Pentru că, oricum, nu vă mai foloseşte la nimic. Sunteţi ca nişte pietre (este-adevărat, unele mai răsărite), ca o gură de mină căscată larg, în care maşini hulpave năvălesc să vă extragă, cu braţele metalice bine unse cu vaselina economiei de piaţă, organ după organ, pentru a transplanta o societate bolnavă. Integrată într-o Europă hămesită. Dintr-o lume cam strîmbă.
Iar voi rămîneţi cu convulsiile şi problemele eterice ale legumei sociale.
Poate că de asta aş emigra pe Marte! No. 1 : Nu ai dreptate. Te si ne aburesti. Poti mult mai mult decit jelui. Si decit crezi. No. 2 : Normal Nu ma jeluiesc si nu aburesc pe nimeni. Dar am dreptul sa gindesc, nu? Si ma apuca uneori si disperarea de cauza. Asta e! |
|
| Ultima actualizare ( luni, 14 ianuarie 2008 ) |
| < Precedent | Următor > |
|---|
| Prima pagina |
| Editoriale |
| Puncte de vedere |
| Aspecte |
| Incursiuni Fantasy |
| Parada cărţii |
| Film si cinema |
| Dosarele RomaniaSF |
| Dosar de autor |
| Societatea |
| Habitat si tehnologie |
| Specia |
| Prima pagina |
| Fandom |
| Emisiuni radio/TV |
| Website-ul lunii |
| Noutăţi online |
| Concursuri |
| Ştiri |
| Web Links SFFH |
| Blog |
| Cautare |
| Contact |
| Editoriale |
| Locaţii pe internet |
| Antologia 2004 |
|
|
ImaginaStore.com
Magazinul imaginatiei tale
Film si literatura SF, Fantasy si Horror. Carte de popularizare a stiintei, lucrari din domenii conexe, gadget-uri, muzica.
Blog RoSF
Urmareste online o sinteza orara a celor mai importante bloguri SF romanesti
Director RoSF
Catalog de pagini web romanesti specializat. Inscriere gratuita, detalii utile despre fiecare pagina in parte.
SciFi Blog
Blog specializat in recenzii de carte si film. Colaborare cu cele mai mari comunitati de reconzori din lume
SciFi Zone
Video si Audio. Trailere, tabere, intalniri, interviuri, creatii proprii. Materiale dedicate science fiction, fantasy si domenii conexe. Pune-le pe site-ul tau sau pe blog! Continut adaugat de fani!
iSFdb
Calendarul evenimentelor din fandom. Inscrie-ti evenimentul pentru ca toti fanii sa afle!
RoSF Database
Enciclopedie liberă şi o bază de date cât mai complete şi mai obiective în domeniile science fiction, fantasy, horror şi domeniile conexe.