M-am bucurat când Când Mugur Cornilă mi-a sugerat ca, în locul unui program sec de manifestare, să scriu câteva rânduri. M-am bucurat în primul rând pentru intuiţia lui extraordinară, deoarece şi-a dat seama că la Timişoara se petrece mai mult decât o simplă, chiar dacă importantă manifestare. Apoi m-am bucurat de faptul că pot să aduc informaţii despre acest moment fast al SF-ului românesc.

Cititi şi Programul actualizat al Sesiunii Helion (23-24 mai 2008)

Sesiunea Helion a ajuns la ediţia a XXII-a. Drumul acesta lung a început în urmă cu mai bine de 25 de ani. La început, a fost organizată sub titulatura consacrată de „zile” ale Clubului de anticipaţie Helion. Prin 1985, Lucian Ionică a propus titulatura de „sesiune”, tocmai pentru a diferenţia manifestarea de altele similare din ţară şi de pentru a-i întări caracterul profesionist. Au fost câţiva ani după Revoluţie când lucrările Sesiunii Helion nu s-au ţinut. Acum însă manifestarea are loc cu regularitate, în perioada consacrată de la mijlocul lunii mai.

În acest an, ne bucurăm nu doar pentru că putem, iată, ieşi în lume cu o nouă acţiune de gen, cu comunicări de teorie, critică şi istorie a literaturii (artei, în general) SF, ci şi de faptul că putem păstra şi tradiţia dramatică, deoarece avem inclus în program un moment teatral cu un colaj din texte unor autori ce şi-au văzut cărţile tipărite recent la editura Bastion. Sesiunea Helion înseamnă şi strângerea legăturilor în marea familie SF-istă bănăţeană, cu oameni tineri sau mereu tineri, în aşa fel încât putem spune că acestă ediţie este organizată umăr la umăr de helionişti şi de wellsişti!

Sesiunea ne-a dat posibilitratea de a aduce aproape oameni importanţi de la Cluj Napoca, redescoperiţi de către Cornel Secu într-o deplasare făcută în capitala Ardealului în luna aprilie. Vor veni astfel la Timişoara scriitorul, istoricul, cercetătorul şi universitarul de marcă Ovidiu Pecican. Tot de acolo va sosi şi teoreticianul Bogdan Aldea, autorul unei incitante cărţi despre science fiction.
Urmează întâlnirea cu prieteni dragi nouă, cum ar fi Lucian Merişca, sosit tocmai de la Iaşi. Regretăm că nu-i ne vom vedea cu Traian Bădulescu sau cu „tradiţionalul” Ovidiu Petcu. Şi de acestă dată, Helionul îşi face datoria şi descoperă oameni noi, pe care să-i susţină întru devenirea SF-ului românesc. O amintesc aici pe tânăra şi debordanta Diana Petrescu, get-beget din Bucureşti.
Am lăsat spre final unul dintre punctele de maximă atractivitate din programul Sesiunii Helion, cel al lansărilor. Vor ieşi în lume revista Biblioteca Nova 2008 (136 de pagini!), cărţi semnate de Ovidiu Pecican, Lucian-Vasile Szabo şi Dănuţ Ungureanu (toate la editura Bastion), dar şi un volum de eseuri al lui Laurenţiu Nistorescu. Aceasta arată că la editura Bastion se lucrează intens, mai ales că recent au apărut şi alte volume. Sunt cele semnate de bucureştenii Cristian-Mihail Teodorescu şi Marian Truţă.

La începutul anului, se răspândise prin lume un zvon pervers cum că Timişoara SF-istă a redus motoarele şi a intrat în hibernare. Revista întârzia, site-urile şi email-urile erau blocate, veştile nu circulau. În acest timp însă, s-a lucrat cu toate forţele şi, iată, revenim în prim plan cu o activitate efervescentă. Cu revista Helion, cu Biblioteca Nova, cu Sesiunea Helion, cu cărţi peste cărţi, editate în condiţii bune, cu site nou şi alimentat cu ştiri, dar mai ales împreună cu toţi prietenii, precum şi cu oameni noi, atât printre SF-işti, cât şi ca profesionişti în editura Bastion.

Mai adaug faptul că emulaţia de la Timişoara se poate dovedi benefică pentru literatura science fiction autohtonă, dându-i o şansă în plus de afirmare. Realizările noastre sunt ale întregii comunităţi SF româneşti, după cum se poate vedea şi din lista autorilor publicaţi atât în revistă şi almanah, cât şi la editura Bastion. Am mai observat şi o diminuare a asperităţilor în relaţiile cu promotori science fiction de pe meleagurile patriei. Probabil că munca noastră, epuizantă uneori, în condiţiile în care fiecare dintre noi avem preocupări diverse, cronofage, a dat roade şi în acest sens. Faptul că am primit numeroase mesaje de la oameni preocupaţi să ne promoveze, în ideea de a promova, de fapt, SF-ul din România, spune multe. Întărirea colaborării este benefică pentru toţi. Suntem deschişi ideilor noi, aşteptăm propuneri de colaborare şi, în acelaşi timp, suntem gata pentru dezbateri, pentru polemici, chiar şi fierbinţi. Aş miza însă pe o comunicare constructivă, deoarece cred că e uşor să critici ce face altul, atunci când nu faci decât acest lucru, să critici, şi nu dezvolţi propriul proiect cultural. Nu spun că tămâierea fără bază e de acceptat. Vreau doar să păstrăm simţul proporţiilor şi să recurgem la argumente.

Atfel, ne vedem pe www.arsfan.ro sau www.editurabastion.ro.