Jay Lake traieste in Portland, Oregon, unde lucreaza la numeroase proiecte literare. In 2008 a publicat doua romane, Escapement (Tor Books) si Madness of Flowers (Night Shade Books), iar povestirile sale apar cu regularitate in revistele specifice din intreaga lume. Jay este castigatorul unui premiu John W. Campbell pentru "Cel mai bun scriitor nou" si multiplu nominalizat la premiile Hugo si World Fantasy. Blogul sau poate fi vizitat la adresa jaylake.livejournal.com iar website-ul oficial la www.jlake.com.

Ruth Nestvold a publicat in Asimov's si Realms of Fantasy si, recent, a fost finalista pentru premiile Tiptree si Sturgeon. Este doctorand in literatura cu specializare in genurile literare si hiperfictiune. Dupa ce a terminat academia, a inceput sa traduca pentru a-si putea "hrani morbul scrisului". Website-ul sau personal poate fi vizitat la adresa www.ruthnestvold.com.

Articolul este publicat cu acordul autorilor si cu sprijinul revistei IRoSF.com (The Internet Review of Science Fiction), prin amabilitatea editorului sau, Blunt Jackson (Bluejack). Thank You, Blunt!

---

„De unde vin ideile?”

Aceasta este, desigur, clasica intrebare a unui scriitor in devenire. In fictiunea speculativa, intrebarea se pune, probabil, mult mai serios decat in alte genuri. Sunt multe moduri de a raspunde la aceasta intrebare si multi scriitori care incearca sa raspunda, dar noi ne vom opri doar la doua aspecte principale.

Primul aspect al acestei intrebari este o chestiune de definitie. Ce este o idee? Ce inseamna, de fapt, sa ai o idee? Si, mai important, ce face ca o idee sa fie potrivita pentru genul SF sau Fantasy? (continuare in corpul articolului)

In acest context, vom afirma ca o idee este radacina unui concept de la care se dezvolta o povestire finala. Adancimile si detaliile unei idei variaza pe o scala destul de larga de la scriitor la scriitor, la fel si efortul depus pentru a dospi o poveste pornind de la acea idee.
Originea unei idei este diferita pentru fiecare scriitor in parte, si chiar pentru fiecare idee in parte. Daca considerati ca ideea este o samanta sau o strafulgerare, atunci aceasta se gaseste efectiv oriunde, asteptand sa fie culeasa, precum o scoica pe o plaja. Daca, pe de alta parte, considerati ca o idee este o imagine mai concentrata a unei povesti, atunci ideile sunt niste bestii complexe care trebuiesc ingrijite pentru a se dezvolta.

Cat despre intrebarea: ce face ca o idee sa fie potrivita pentru genul SF sau Fantasy, aceasta este una dintre acele intrebari la care raspunsul pare evident, dar este si inselator. In sensul primar, o poveste spusa in cheie western, de exemplu, trebuie sa aiba un personaj si o problema pe care acel personaj incearca s-o rezolve, esueaza de vreo cateva ori si, mai apoi, reuseste. O idee, in mod evident, pune in miscare unul sau mai multe elemente specifice acestui tip de poveste.
Altcineva poate sa gandeasca din perspectiva unei tehnici de lucru. Un scriitor poate sa caute sa scrie o povestire intr-o anumita maniera, dintr-o anumita perspectiva si cu o anumita structura. Astfel, el va cauta mai curand o idee care sa se suprapuna cel mai bine pentru intentia sa decat o idee care sa puna in miscare un element al povestii. Acelasi proces, diferite moduri de gandire.

Ce face insa ca o idee sa fie SF sau Fantasy este adaugarea unei a treia axe, si anume mecanismul specific genului. Acesta este ceea ce fixeaza cadrul unei povestiri SF sau Fantasy. Definirea instrumentarului folosit in cadrul genului se dovedeste a fi o cautare aproape insesizabila, care calauzeste la un rationament circular sau la o adevarata padure de situatii exceptionale. Definitia clasica a lui Potter Stewart, „Stiu despre ce este vorba doar atunci cand vad” pare sa fie cea mai sigura in contextul subiectului curent. In mod esential, uneltele genului imping ideea in afara naturalului, spre fantasy sau science fiction (sau spre un alt gen).
O idee poate veni de la indieni sau de la o baterie de pe birou, constient sau
inconstient, de la rezumatul unei antologii sau de la o fraza gresit inteleasa. Important este sa fii pregatit pentru aceste idei, sa privesti, sa asculti, sa-ti imaginezi si sa scrii. Precum melcii, trebuie sa muncesti pentru a crea cochilia.

Al doilea aspect este cel al dezvoltarii unei idei. Ce se intampla cu aceasta in mintea unui scriitor? Dupa ce apare, de ce anume este nevoie pentru ca scriitorul sa o transforme intr-o poveste?

Drumul de la idee la poveste implica, de foarte multe ori, un soi de brainstorming. Daca primul germene al povestii este un loc particular plin de semnificatii, atunci acesta va trebui populat cu personaje care sa dea un sens existentei acelui loc. Daca este vorba despre un articol de ziar care sugereaza un scenariu, probabil ca elementul speculativ trebuie sa existe in interiorul acestuia. Daca este vorba despre o inovatie tehnologica ce sugereaza o serie de complicatii promitatoare, scriitorul va trebui sa-si imagineze care vor fi acestea si cine va fi afectat de ele. Acest proces poate sa aiba loc constient sau inconstient dar, la un moment dat, scriitorul va incepe sa dezvolte anumite elemente pe care ideea originala sa se muleze pentru a putea inchega povestea.

Indiferent care este procesul si ideea-produs, scriitorul trebuie sa aiba un dezvoltat simt al creativitatii si o deschidere mai aparte. Daca nu sunteti intr-o asemenea pozitie de bun receptor al unei idei, nu veti reusi. Acest lucru seamana cu cautarea semnelor si minunilor. Ochii vostri trebuie sa fie deschisi permanent. Unii scriitori se folosesc de starea de reverie pentru a-si culege ideile, altii parcurg un proces de disciplinare, asezandu-se in fata hartiei albe la o anumita ora, iar unii cauta izvorul inspiratiei intr-o serie de indeletniciri creative, de exemplu pictura, muzica, fotografia. Pe scurt, ideile pot veni practic de oriunde si pot conduce spre orice. Procesul de identificare si dezvoltare a unei idei nu conteaza la fel de mult ca si procesul de dospire, proces care transforma aceasta idee generata de o situatie specifica si dezvoltata intr-un anumit mod, in poveste.

Referinte

Czerneda, Julie E., ed. Fantastic Companions. Markham, Ontario: Fitzhenry & Whiteside, 2005.
Knight, Damon. Creating Short Fiction. Cincinnati, Ohio: Writer's Digest Books, 1981.
Lake, Jay. "Tall Spirits, Blocking the Night." Talebones, Fall, 2002. Reprinted in Greetings from Lake Wu, Wilsonville, Oregon: Wheatland Press. 2003.
McFadden, Edward J., III, and E. Sedia, eds. Jigsaw Nation. Radford, VA: Spyre Books, 2006.
Nestvold, Ruth, and Jay Lake. "Schwarze Madonna and the Sandalwook Knight." Realms of Fantasy, June 2006, pp. 62-69, 87.