Marte este a 4-a planeta de la Soare si este in mod curent supranumita Planeta Rosie.
Stancile, solul si cerul au un halo rosiatic sau roz. Aceasta culoare distincta a fost observata de-a lungul istoriei noastre de multi observatori atenti ai cerului. Numele i-a fost atribuit de catre romani, in o­noarea zeului lor al razboiului. Alte civilizatii i-au dat propriile lor nume. Spre exemplu, egiptenii o numeau: Her Descher, care insemna “rosiatica”.

Inainte de debutul epocii de explorare a spatiului, planeta Marte a fost considerata candidatul ideal care putea gazdui viata extraterestra. Astronomii au crezut multa vreme ca vedeau pe suprafata astrului o serie de canale drepte care strabateau suprafata planetei
Aceste observatii au dus la raspandirea credintei populare ca aceste “canale” erau constructii artificiale, construite de fiinte inteligente in scopul irigatiilor. In anul 1938, cand Orson Wells a transmis la radio o piesa de teatru realizata dupa romanul clasic de science-fiction al lui H.G. Wells: “Razboiul Lumilor”, foarte multi oameni au crezut in iminenta unei invazii Martiene, fapt care a dus la panica printre ascultatori.

O alta cauza care a determinat o serie de oameni de stiinta sa creada ca pe Marte exista viata a fost legata de aparenta schimbare sezoniera a culorii la suprafata planetei. Acest fenomen i-a determinat pe unii sa faca speculatii cu privire la posibilitatea ca, in sezonul cald, vegetatia martiana sa “explodeze”, in timp ce in sezonul rece aceasta sa se retraga (la fel cum se intampla cu vegetatia pe Terra).

In luna iulie 1965, sonda spatiala Mariner 4 a transmis 22 de fotografii ale Planetei Marte luate de aproape. Tot ce s-a putut observa pe suprafata planetei au fost craterele numeroase si multe canale naturale, dar nici o urma de canale artificiale sau intinderi de apa. In sfarsit, in lunile iulie si septembrie 1976, statiile automate Viking 1 si 2 au asolizat pe Planeta Rosie. Trei experimente biologice realizate la bordul acestor statii au descoperit o activitate chimica neasteptata si enigmatica in solul Martian, dar nu au furnizat evidente clare cu privire la prezenta microorganismelor vii in solul de langa locul asolizarii. Dupa spusele biologilor acestei misiuni, Marte insasi este un urias sterilizator. S-a spus ca acea combinatie fatala intre radiatia ultravioleta primita de la soare care satureaza suprafata planetei, lipsa totala de umiditate din sol si natura oxidanta a chimiei acestuia preintampina formarea organismelor vii. Problema vietii pe Marte ramanea una deschisa.

Nici unul dintre celelalte instrumente cu care s-au facut teste la locul asolizarii nu au gasit vreo urma de activitate chimica organica, dar au furnizat, in schimb, o analiza precisa si definitiva a compozitiei atmosferei martiene si au descoperit urme ale unor elemente nedetectate pana atunci.

Incheind un hiatus lung de 20 de ani, in 1997, Mars Pathfinder a asolizat cu succes la data de 4 iulie. In anul 2004, roverele "Spirit" si "Opportunity" au asolizat, de asemenea, pe Marte in cadrul misiunii Mars Expedition Rovers, trimitand pe Terra numeroase fotografii si date geologice.

Orbita planetei Marte este pronuntat eliptica. Unul dintre efectele acestei orbite este variatia mare de temperatura intre zi si noapte si anotimpuri. In timp ce temperatura medie este de -55 C, temperatura la suprafata variaza de la mai putin de -133 C iarna la poli pana la 27 C in timpul zilei vara.

In ciuda faptului ca Marte este mult mai mica decat Terra, suprafata planetei are cam acelasi aspect cu cea terestra. Astfel, cu exceptia Pamantului, Marte are cel mai variat relief dintre toate planetele “solide” ale sistemului solar, deseori de-a dreptul spectaculos:

Olympus Mons: cea mai mare formatiune muntoasa din Sistemul Solar, cu o inaltime maxima de pana la 24 km.
Tharsis: un urias “podis” care se intinde pe distanta de 4000 km are o inaltime de 10 km.
Valles Marineris: o retea de canioane cu o lungime de 4000 km si adancimi cuprinse intre 2 si 7 km;
Hellas Planitia: un crater de impact urias aflat in emisfera sufica, cu o adancime de 6 km si un diametru de 2000 km.

Cea mai mare parte a suprafetei martiene este foarte veche si plina de cratere, dar exista si vai abrupte, creste, dealuri si campii formate recent.
Emisfera sudica este acoperita predominant cu zone muntoase pline de cratere, cumva asemanatoare cu cele existente pe luna. In contrast, pe cea mai mare parte a emisferei nordice exista campii joase formate mult mai recent. Ratiunea pentru care exista aceste contraste mari nu este cunoscuta (unele speculatii sustin ca sunt rezultatul unui impact puternic la foarte scurt timp de la formare).

Interiorul planetei Marte este cunoscut numai ca rezultat al analizarii suprafetei si a datelor statistice. Scenariul acceptat include un nucleu dens cu un diametru de 1700 km, o manta stancoasa mai densa decat cea a Pamantului si o crusta subtire. Datele furnizate de misiunea Mars Global Surveyor indica o dimensiune de 80 km a crustei in emisfera sudica si de numai 35 km in emisfera nordica. Densitatea relativ redusa in comparatie cu alte planete solide din Sistemul Solar indica o compozitie bogata in sulf, in combinatie cu fierul (fier si sulfit de fier).

La fel ca si Mercur si Luna, Marte pare sa nu aiba placi tectonice deoarece nu exista nici o dovada a miscarii orizontale a scoartei care, prin incretire, sa duca la formarea muntilor (asa cum se intampla pe Pamant). De asemenea, nu exista nici o evidenta a activitatii vulcanice.

In multe zone de pe Marte exista dovezi clare de eroziune, inclusiv urme de inundatii si mici sisteme de canale care par formate de rauri. Cu siguranta ca intr-un trecut oarecare, pe suprafata planetei a curs un fluid. Apa este cea mai probabila, dar exista si alte posibilitati. Probabil ca au existat si lacuri cu intindere mare, sau chiar oceane. Aceste evidente au fost aratate clar intr-o serie de imagini culese de Mars Global Surveyor si chiar de catre analizele mineralogice facute de Opportunity. Dar se pare ca aceste fenomene au fost foarte scurte si s-au produs cu foarte mult timp in urma. Varsta canalelor de eroziune este estimata la aproape 4 miliarde de ani (Valles Marineris NU a fost creata de catre eroziunea exercitata de catre apa. Ea s-a produs datorita miscarilor de extensie si crapare a solului ca urmare a formarii podisului Tharsis.)

Candva, in trecut, Marte semana foarte mult cu Pamantul. Ca si pe planeta noastra, dioxitul de carbon existent pe Marte a fost folosit pentru formarea rocilor. Datorita lipsei placilor tectonice, pe Marte a fost imposibila reciclarea dioxidului de carbon si intoarcerea lui in atmosfera pentru a putea sustine ceea ce se numeste “efectul de sera”. In plus, suprafata planetei Marte este mult mai rece, decat a Pamantului datorita distantei mai mari fata de Soare.

Marte are o atmosfera foarte subtire, compusa in special din cantitatea de dioxid de carbon ramasa la suprafata (95.3%) si azot (2.7%), argon (1.6%) si urme de oxigen (0.15%) si apa (0.03%).
Presiunea atmosferica la sol este de numai 7 milibari (mai putin de 1% in raport cu cea de pe Pamant), dar variaza foarte mult in functie de altitudine (intre 1 si 9%). Dar este suficienta pentru ca la suprafata sa se produca vanturi foarte puternice si uriase furtuni de praf care, uneori, cuprind intreaga planeta timp de luni de zile.
Stratul atmosferic creaza un efect de sera, suficient pentru a creste temperatura ambientala cu 5 grade (k); mult mai putin, insa, fata de ceea ce vedem, spre exemplu, pe Venus sau pe Pamant.

La ambii poli exista permanent calote inghetate, alcatuite din gheata si dioxid de carbon solid (“apa uscata”). Calotele prezinta o structura stratificata, cu straturi alternative de gheata si concentrari de praf. In timpul verii, in emisfera nordica dioxidul de carbon sublimeaza complet, lasand la suprafata un strat rezidual de gheata. Statia Mars Express a aratat ca exista, de asemenea, un strat similar de gheata si sub calota din emisfera sudica. Mecanismul de formare a acestor straturi este necunoscut, dar este posibil sa se datoreze schimbarilor climatice legate de modificarile pe termen lung a inclinatiei ecuatorului martian fata de planul orbitei.
Mai poate exista gheata in subsolul planetei, mai ales la latitudinile joase. Modificarile sezoniere in ceea ce priveste extinderea calotelor polare schimba presiunea atmosferica globala cu aproximativ 25% (dupa cum a fost masurata de statia Viking la locul asolizarii).

Observatiile recente facute cu ajutorul telescopului Hubble au relevat faptul ca, pe timpul misiunii statiilor Viking, conditiile de pe Marte par sa nu fi fost cele obisnuite, In prezent, atmosfera martiana pare a fi atat mai rece cat si mai uscata decat ceea ce au masurat statiile atunci.

Pe data de 6 august 1996, David McKay si altii au anuntat prima identificare a unor compusi organici intr-un meteorit provenit de pe Marte. Autorii declaratiei au sugerat, in plus, ca acesti compusi, in coroborare cu un numar de caracteristici mineralogice observate in meteorit, ar putea reprezenta dovada existentei cu mult timp in urma a microorganismelor martiene.

Este important de notat ca aceste dovezi, desi extrem de incitante, nu stabilesc existenta vietii extraterestre. De la acest anunt au fost publicate o serie de studii contradictorii. Mai sunt multe studii de facut pana sa avem totala incredere in aceasta descoperire.

In diferite regiuni ale planetei Marte exista, de asemenea, zone cu un camp magnetic mai slab. Acest fapt neasteptat a fost descoperit de Mars Global Surveyor la doar cateva zile dupa intrarea pe orbita. Acest fapt poate avea implicatii importante in ceea ce priveste structura interna a lui Marte si in istoria crearii atmosferei martiene si, de aici, in posibilitatea existentei vietii pe aceasta planeta.

Satelitii lui Marte
Marte are doi mici sateliti care orbiteaza foarte aproape de suprafata planetei.

Distanta Raza Masa
Satelit (mii km) (km) (kg)
--------- -------- ------ ------- ---------- ----
Phobos 9 11 1.08e16
Hall 1877
Deimos 23 6 1.80e15
Hall 1877
Date furnizate de Discoverer
("Distanta" este masurata din centrul planetei Marte).

Linkuri

• mai multe imagini ale planetei Marte
• mozaicul la inalta rezolutie si harta furnizate de Mars Global Surveyor
• primele imagini luate de Mars Global Surveyor
• selectie de imagini luate de catre Pathfinder
• Viata pe Marte?
o Informatii si imagini NASA
o versiune intermediara a documentului "Search for Past Life o­n Mars: Possible Relic Biogenic Activity in Martian Meteorite ALH84001" de David S. McKay si altii
o LANL
o mai multe despre meteoriti
o Viata pe Marte!, o opinie diferita despre rezultatele statiei Viking a Dr. Gilbert V. Levin
o Despre problema meteoritului de pe Marte
o resturi bacteriene in meteoritul de la Nakhla?
• Meteoritii SNC
• Meteoriti de pe marte (Ron Baalke la JPL)
• de la LANL
• de la JPL
• de la RPIF
• de la RGO
• de la NASA Spacelink
• Planeta Marte: O istorie a observatiilor si descoperirilor, de William Sheehan (cartea completa)
• Istoria geologica a planetei Marte
• Suprafata planetei Marte
• Imagini MGS ale suprafetei
• Vulcanii martieni
• Nori martieni
• NSSDC
• o furtuna martiana vazuta de catre HST; o alta de la MGS; furtuna planetara din 2001
• Atlasul Martian si imagini luate de catre Viking Orbiter (imagini de mare rezolutie ale intregii suprafete a planetei Marte)
• Mars Explorer, site care iti permite sa alcatuiesti o harta asupra oricarei parti a suprafetei planetei Marte
• PDS Mars Explorer
• Harta albedo etichetata (de la ALPO)
• Pagina despre Marte la Malin Space Science Systems
• Linkuri cu eseuri de Mike Caplinger despre Marte
• alte link-uri despre Marte (Hartmut Frommert)
• Mars Today
• Imagini de la asolizarea statiei Viking
• Climatul haotic de pe Marte
• Date meteorologice si o serie de imagini din timpul aterizarii statiei Viking
• Raportul meteorologic zilnic primit de echipa Mars Global Surveyor Radio Science Team de la Universitatea din Stanford
• Modelare meteorologica globala a planetei Marte
• Tabelul denumirilor de pe Marte
• MarsWatch, imagini recente luate de amatori si profesionisti
• Cartea "MARS" de Percival Lowell, 1895.
• Explorari martiene:
o O misiune cu echipaj uman pe Marte, studiu de caz la NASA
o Societatea Martiana
o Mars Pathfinder, imagini noi ale suprafetei martiene
o Centrul pentru explorari martiene
o The Martian Chronicle, Ziarul electronic pentru explorari martiene de la JPL
o Ratiunea explorarii planetei Marte de Dr. Michael Duke, NASA
o O strategie exobiologica pentru explorarea martiana
o Mars Mission Launch Sequence, un catalog al tuturor misiunilor pe Marte
o Mars Watch, Linking Amateur and Professional Mars Observing Communities for Observational Support of the Mars Pathfinder Mission
o Exploring Mars, resurse de la LPI

• "Chipul" de pe Marte:
o imagini din aprilie 2001, MGS
o un document NASA
o analize detaliate de la MSSS
o Demitizarea nonsensului lui Richard Hoagland
o imagini cu "Chipul" de pe Marte luate de Viking si o imagine de inalta rezolutie de la MGS

Acest document este o traducere a paginii despre planeta Marte de la Nineplanets.org